Aproape toată lumea a auzit măcar o dată gluma potrivit căreia o simplă răceală îl poate transforma pe un bărbat într-un pacient care abia se mai ridică din pat. Expresia gripa bărbaților a devenit atât de răspândită încât este folosită pentru a sugera că bărbații tind să își exagereze simptomele atunci când se îmbolnăvesc. Dincolo de stereotip, oamenii de știință au descoperit însă că există diferențe reale între modul în care funcționează sistemul imunitar al femeilor și cel al bărbaților.
Acest lucru nu înseamnă că fiecare bărbat va suporta o infecție respiratorie mai greu decât o femeie. Cercetările arată o situație mult mai complicată, în care intervin hormonii, genele, vârsta, tipul virusului, bolile existente și experiențele anterioare ale sistemului imunitar.
Sistemul imunitar nu funcționează identic la femei și bărbați
Sexul biologic poate influența atât imunitatea înnăscută – prima linie de apărare a organismului –, cât și răspunsul imun adaptativ, care implică mecanisme mai specializate de recunoaștere și combatere a agenților patogeni.
O parte dintre aceste diferențe are legătură cu hormonii sexuali. Estrogenul și testosteronul pot influența activitatea anumitor celule imunitare și producerea moleculelor implicate în inflamație. Un rol îl poate avea și cromozomul X, care conține numeroase gene implicate în funcționarea sistemului imunitar.
În general, cercetările au observat că femeile tind să dezvolte răspunsuri imune mai puternice. Această particularitate poate oferi un avantaj în fața anumitor infecții, dar nu este neapărat benefică în orice situație.
Un sistem imunitar care reacționează mai intens poate produce și mai multă inflamație, iar diferențele dintre sexe sunt studiate inclusiv în contextul bolilor autoimune.
Testosteronul și estrogenul pot influența răspunsul la infecții
Hormonii reprezintă una dintre explicațiile analizate pentru aceste diferențe. Androgenii, categorie din care face parte și testosteronul, au fost asociați cu o modulare mai redusă a anumitor componente ale răspunsului imun. Estrogenii, în schimb, pot amplifica unele mecanisme imunitare.
Lucrurile nu sunt însă suficient de simple pentru a putea spune că testosteronul face bărbații mai vulnerabili, iar estrogenul le protejează automat pe femei.
Nivelurile hormonale se modifică odată cu vârsta și diferă considerabil de la o persoană la alta. La acestea se adaugă starea generală de sănătate, bolile cronice, imunitatea dobândită după infecții sau vaccinare și caracteristicile virusului cu care persoana intră în contact.
Din acest motiv, hormonii reprezintă numai una dintre piesele unui mecanism biologic mult mai complex.
Femeile pot produce un răspuns imun mai puternic după vaccinare
Diferențele dintre sexe au fost studiate și în cazul vaccinului antigripal.
O meta-analiză publicată în 2024, care a reunit informații despre peste 33.000 de adulți sănătoși din 19 studii, a identificat diferențe ale răspunsului imun între femei și bărbați în anumite grupe de vârstă. Acestea au fost observate mai ales în rândul adulților mai în vârstă.
Imaginea nu este însă complet uniformă. O altă analiză, care a inclus 46 de studii, nu a găsit suficiente dovezi pentru a stabili o diferență clară între femei și bărbați în ceea ce privește eficacitatea vaccinului antigripal. Femeile au raportat însă mai frecvent reacții adverse după vaccinare.
Aceste rezultate sunt un exemplu bun pentru motivul în care asemenea diferențe trebuie interpretate cu prudență. O tendință observată într-un grup sau într-o anumită categorie de vârstă nu poate fi transformată automat într-o regulă valabilă pentru toată populația.
Bărbații nu fac întotdeauna forme mai severe de gripă
Faptul că există diferențe imunitare nu confirmă stereotipul potrivit căruia bărbații ar suporta întotdeauna mai greu o infecție respiratorie.
În cazul gripei, datele sunt mult mai nuanțate. Unele cercetări au observat forme mai severe în rândul bărbaților din anumite categorii de vârstă. În alte situații, femeile aflate la vârsta reproductivă au prezentat rezultate mai severe în cazul anumitor infecții gripale.
Tipul virusului este și el important. Gripa și răceala nu sunt aceeași boală, iar infecțiile respiratorii pot fi produse de numeroși agenți patogeni. Reacția organismului nu este identică în toate aceste situații.
Prin urmare, nu există o bază științifică suficientă pentru afirmația simplă că un bărbat răcit va suferi mai mult decât o femeie răcită.
Vârsta și bolile existente pot conta mai mult decât sexul
Atunci când două persoane sunt infectate cu același virus, diferențele dintre simptome pot fi considerabile chiar dacă au același sex.
Vârsta, bolile cronice, sarcina, imunitatea dobândită anterior, vaccinarea, starea generală de sănătate și caracteristicile virusului pot influența evoluția unei infecții.
Un adult tânăr și sănătos poate trece printr-o infecție foarte diferit de o persoană în vârstă care are mai multe boli cronice. Din acest motiv, sexul biologic reprezintă doar unul dintre numeroșii factori care pot influența răspunsul organismului.
Contează și percepția simptomelor. Intensitatea durerilor musculare, oboseala, febra sau senzația generală de rău nu pot fi comparate perfect între două persoane doar prin ceea ce observă cei din jur.
Gripa bărbaților rămâne mai degrabă o expresie populară
Din punct de vedere medical, gripa bărbaților nu reprezintă o boală separată și nici un diagnostic. Expresia este una populară și descrie stereotipul potrivit căruia bărbații ar reacționa exagerat atunci când sunt răciți.
Știința oferă însă un element interesant acestei discuții: sistemele imunitare ale femeilor și bărbaților prezintă într-adevăr diferențe biologice.
Ceea ce cercetările nu confirmă este partea simplificată a poveștii. Nu putem spune că un sex este întotdeauna mai rezistent la virusuri sau că bărbații vor avea în mod inevitabil simptome mai intense.
O febră ridicată, dificultățile de respirație, durerea în piept, starea generală care se agravează sau simptomele severe nu ar trebui minimalizate doar pentru că persoana bolnavă este bărbat sau femeie. Gravitatea unei infecții respiratorii trebuie evaluată după simptome și factorii individuali de risc, nu după stereotipul legat de așa-numita gripă a bărbaților.
Sursa foto + text: csid.ro
