Președintele Nicușor Dan i-a convocat marți, 11 august, la Palatul Cotroceni, pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR, pentru discuții privind noua Lege a salarizării. Proiectul trebuie adoptat până la sfârșitul lunii august, fiind legat de un jalon important din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Miza financiară este una majoră: România riscă să nu poată debloca 770 de milioane de euro dacă reforma nu este adoptată până la termenul asumat. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a avertizat că actualul moment reprezintă ultima oportunitate pentru aprobarea proiectului.
Nicușor Dan încearcă să obțină un acord politic
La discuțiile de la Palatul Cotroceni sunt așteptați reprezentanții principalelor formațiuni implicate în negocieri – PSD, PNL, USR și UDMR.
Președintele încearcă să obțină un compromis care să permită adoptarea rapidă a Legii salarizării unitare, în condițiile în care termenul stabilit pentru îndeplinirea jalonului din PNRR este 31 august 2026.
Șeful statului își dorește ca proiectul să ajungă rapid la vot, inclusiv prin convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului.
770 de milioane de euro, în joc
Adoptarea noii Legi a salarizării nu reprezintă doar o dispută privind veniturile angajaților de la stat. Reforma este inclusă printre angajamentele asumate de România prin PNRR.
Dragoș Pîslaru a atras atenția că de adoptarea proiectului depinde deblocarea a 770 de milioane de euro destinate investițiilor.
Termenul-limită este 31 august, ceea ce lasă foarte puțin timp pentru găsirea unui acord politic, adoptarea proiectului și îndeplinirea angajamentelor asumate în relația cu Comisia Europeană.
Ministrul Muncii susține că salariile nu vor scădea
Una dintre principalele temeri legate de noua lege este posibilitatea reducerii veniturilor unor categorii de bugetari.
Ministrul interimar al Muncii susține însă că veniturile nu ar urma să scadă. Potrivit explicațiilor sale, aproximativ două treimi dintre angajații din sectorul public ar urma să beneficieze de majorări în urma aplicării noii formule.
În privința sporurilor, Pîslaru afirmă că acestea nu sunt eliminate pur și simplu, ci integrate în salariul de bază.
Bugetul prevăzut pentru aplicarea legii ar fi fost, de asemenea, majorat până la aproximativ 12 miliarde de lei, în încercarea de a răspunde unor revendicări formulate în timpul negocierilor.
Sindicatele din Educație și Sănătate contestă proiectul
Asigurările oferite de ministrul Muncii nu au eliminat nemulțumirile sindicatelor.
Reprezentanții angajaților din Educație și Sănătate au criticat anumite prevederi ale proiectului și se tem că noua formulă de salarizare ar putea afecta drepturi obținute anterior.
Tensiunile au generat deja proteste, iar organizațiile sindicale avertizează că pot continua acțiunile dacă revendicările lor nu sunt soluționate.
Situația complică adoptarea proiectului, în condițiile în care Guvernul are nevoie atât de susținere politică, cât și de o formulă care să reducă opoziția angajaților din sistemul public.
PSD cere garanții pentru angajații din Sănătate și Educație
Nici la nivel politic nu există un acord complet asupra formei actuale a legii.
PSD a solicitat clarificări și garanții privind impactul noilor grile asupra angajaților din Educație și Sănătate. Susținerea proiectului în Parlament este legată de modul în care vor fi soluționate aceste probleme.
De cealaltă parte, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a ridicat problema finanțării suplimentare necesare pentru aplicarea legii. Acesta a cerut explicații privind sursa celor aproximativ patru miliarde de lei adăugate la bugetul prevăzut inițial.
Legea salarizării trebuie adoptată până pe 31 august
Presiunea asupra partidelor este cu atât mai mare cu cât timpul pentru adoptarea reformei este foarte scurt.
Premierul interimar Ilie Bolojan s-a arătat optimist în privința posibilității ca proiectul să treacă prin Parlament în aproximativ două săptămâni, cu condiția existenței unui acord politic.
Discuțiile de la Cotroceni sunt astfel importante pentru stabilirea unei formule care să poată obține suficiente voturi în Parlament.
În lipsa unui compromis până la 31 august, România riscă să rateze jalonul din PNRR de care este legată suma de 770 de milioane de euro.
Sursa foto + text: Libertatea.ro
