Angajații din România par să privească viața profesională cu mai mult optimism decât cei din mai multe state europene dezvoltate. Un studiu internațional realizat în 27 de țări arată că românii se declară mai bucuroși la serviciu decât germanii, italienii sau spaniolii. Rezultatele scot la iveală și un aspect interesant: deși salariul rămâne important, nu reprezintă principalul motiv pentru care oamenii aleg să continue să lucreze în aceeași companie.
România depășește media mondială a satisfacției la serviciu
Potrivit Global Workplace Joy Index 2026, realizat de Edenred, România a obținut 64 de puncte dintr-un total de 100, cu un punct peste media internațională.
Acest rezultat plasează țara noastră înaintea Germaniei, Italiei și Spaniei, în timp ce nivelul de satisfacție raportat de angajații români este comparabil cu cel înregistrat în Franța și Suedia.
La nivel mondial, cele mai bune rezultate au fost obținute de India, Mexic și Peru. La polul opus se află Japonia, Portugalia și Cehia, unde angajații au raportat niveluri mai reduse de bucurie asociată activității profesionale.
Cercetarea a inclus 17.450 de salariați și 8.920 de reprezentanți ai departamentelor de resurse umane. În România au participat 750 de angajați și 300 de specialiști HR.
Evaluarea a urmărit zece aspecte ale experienței profesionale, printre care relațiile cu colegii, recunoașterea meritelor, sentimentul că munca depusă are valoare, implicarea, oboseala și frustrările acumulate la serviciu.
Salariul nu este principalul motiv pentru care românii rămân la actualul loc de muncă
Una dintre cele mai interesante constatări ale studiului privește motivele care îi determină pe angajați să rămână într-o companie.
Deși veniturile au un rol important în viața profesională, salariul ocupă abia poziția a cincea în clasamentul factorilor care contribuie la păstrarea unui loc de muncă.
Mai importante se dovedesc satisfacția oferită de activitatea desfășurată, stabilitatea profesională, relațiile bune cu colegii și posibilitatea de a menține un echilibru între serviciu și viața personală.
Situația se schimbă atunci când angajații iau în calcul o eventuală demisie. În acest caz, salariul și beneficiile oferite de angajator redevin argumente importante în decizia de a căuta un alt loc de muncă.
Datele arată și că nouă din zece persoane care se declară foarte mulțumite de experiența profesională intenționează să rămână la actualul angajator în următoarele 12 luni.
Beneficiile extrasalariale cântăresc tot mai mult în alegerea unui job
Tichetele de masă, asigurările medicale, programele de dezvoltare profesională și alte avantaje oferite de companii pot influența semnificativ percepția angajaților asupra locului de muncă.
Studiul arată că persoanele care raportează un nivel ridicat de bucurie profesională primesc, în medie, cinci beneficii extrasalariale. În cazul angajaților mai puțin mulțumiți, media este de aproximativ trei beneficii.
Aproape 70% dintre participanți consideră că aceste avantaje sunt cel puțin la fel de importante precum salariul. Totodată, trei din zece angajați văd în beneficiile extrasalariale principala modalitate prin care companiile ar putea îmbunătăți experiența profesională.
Această perspectivă este împărtășită și de o parte importantă a specialiștilor în resurse umane. Aproape patru din zece reprezentanți HR consideră că beneficiile reprezintă unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru creșterea satisfacției angajaților.
Rezultatele sugerează că pachetul salarial nu mai poate fi evaluat exclusiv prin suma încasată lunar. Pentru mulți salariați contează și avantajele care le oferă siguranță, flexibilitate sau sprijin în viața de zi cu zi.
Managerii și angajații percep diferit atmosfera de la serviciu
Cercetarea evidențiază și o diferență între modul în care conducerea companiilor evaluează implicarea personalului și ceea ce declară angajații.
Aproape șapte din zece manageri consideră că implicarea salariaților a crescut comparativ cu anul precedent. În schimb, numai aproximativ patru din zece angajați confirmă această evoluție.
Diferența arată că o atmosferă profesională apreciată pozitiv de conducere nu este neapărat percepută în același fel de persoanele care își desfășoară zilnic activitatea în companie.
Recunoașterea eforturilor, comunicarea cu superiorii și volumul de muncă pot influența această percepție. Pentru angajați, satisfacția profesională este legată de experiențele concrete de la serviciu, nu doar de rezultatele economice ale organizației.
Economia influențează optimismul angajaților
Diferențele dintre țările analizate pot fi explicate parțial și prin evoluția economică.
În economiile emergente, perspectivele de dezvoltare și creșterile veniturilor pot contribui la o atitudine mai optimistă față de viitorul profesional. Studiul indică majorări salariale de aproximativ 9,1% în anumite astfel de piețe, într-un context în care inflația se situează în jurul valorilor de 4–4,5%.
În economiile mature, creșterile salariale reale sunt mai reduse, de aproximativ 1,8–2,2%, în timp ce așteptările privind condițiile de muncă și recompensele profesionale sunt mai ridicate.
Aceste diferențe pot influența modul în care oamenii își apreciază locul de muncă, chiar dacă nivelul efectiv al veniturilor diferă considerabil de la o țară la alta.
Scorul obținut de România nu înseamnă că angajații români au salarii mai mari sau condiții de muncă superioare celor din Germania ori Italia. El reflectă răspunsurile participanților la indicatorii de bucurie profesională analizați în cercetare.
Rezultatele arată însă că stabilitatea, relațiile dintre colegi și sentimentul că munca este apreciată pot avea o influență importantă asupra modului în care oamenii se raportează la serviciu, uneori chiar mai mare decât remunerația în sine.
Sursa foto + text: csid.ro

