Cercetătorii de la Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău au obținut o nouă linie de ardei extrem de iute, care ajunge la aproximativ 2,7 milioane de unități pe scara Scoville. Performanța este prezentată în aceste zile la Congresul Mondial de Horticultură IHC2026, desfășurat între 23 și 28 august la Kyoto, în Japonia.
Rezultatul depășește performanța obținută anterior de echipa din Buzău. În 2014, cercetătorul Costel Vînătoru prezentase la Brisbane un ardei care ajungea la aproximativ 2,4 milioane de unități Scoville. Noua creație a ridicat ștacheta cu încă aproximativ 300.000 de unități.
Ardeiul este atât de iute încât nu poate fi consumat ca atare
Concentrația foarte ridicată de capsaicină face ca noul ardei să nu fie destinat consumului în stare proaspătă. Cercetătorii care lucrează cu el trebuie să respecte măsuri stricte de protecție.
Specialiștii folosesc măști, ochelari, halate și câte două perechi de mănuși chirurgicale atunci când manipulează planta. Chiar și un contact accidental poate provoca reacții puternice din cauza concentrației ridicate de capsaicină.
Noua linie este deja stabilizată genetic și se află în ultimii ani ai procesului de documentare necesar pentru omologare.
Ar putea fi folosit în industria farmaceutică
Deși nu este potrivit pentru a fi mâncat proaspăt, ardeiul ar putea avea alte întrebuințări. Cercetătorii consideră că poate deveni o materie primă interesantă pentru industria farmaceutică și pentru cea de procesare, în special pentru obținerea unor produse care utilizează capsaicina.
Performanța a fost posibilă și datorită colecției impresionante aflate la Buzău. Banca de Resurse Genetice Vegetale păstrează peste 1.000 de soiuri și linii de ardei iuți, materialul genetic fiind utilizat pentru cercetare și dezvoltarea unor noi varietăți.
Șase lucrări ale cercetătorilor români sunt prezentate în Japonia
Delegația din Buzău a mers la Congresul Mondial de Horticultură cu șase lucrări științifice. Patru dintre acestea sunt dedicate ardeilor, iar celelalte două vizează Momordica charantia, planta cunoscută și sub numele de castravete amar.
Printre varietățile prezentate în Japonia se numără și HALEP, un soi botezat după Simona Halep. Acesta depășește pragul de un milion de unități Scoville și se remarcă și prin conținutul ridicat de vitamina C.
Cercetătorii au prezentat și soiul GRIGORAȘ, obținut pornind de la tradiționalul ardei românesc Cornul Caprei. Acesta este destinat în special procesării și producerii sosurilor.
Cercetătorii din Buzău pregătesc și tomate uriașe
Activitatea specialiștilor BRGV nu se limitează la ardei. În câmpurile experimentale sunt testate și două soiuri noi de tomate, dezvoltate pornind de la cunoscutul tip Inimă de Bou.
Unul dintre acestea, numit TROIA, produce fructe care pot depăși 500 de grame. Celălalt poartă numele FOCUL VIU și este o varietate rozalie, caracterizată tot prin fructe de dimensiuni mari. Ambele se află în proces de omologare.
Laboratoarele de la Buzău dispun și de echipamente pentru analiza genetică și chimică a plantelor, inclusiv pentru secvențierea genomului.
Ardeiul care atinge 2,7 milioane de unități Scoville devine astfel una dintre cele mai spectaculoase realizări prezentate de cercetătorii români la congresul de la Kyoto și depășește clar precedentul record obținut de aceeași echipă în urmă cu 12 ani.
